Sinele autentic sugrumat 🌀

1.

Mintea mea vorbește mai tare decât mine

Și mie mi-e dor tare să fiu printre cuvinte.

Dar oare unde m-ai lăsat

Tu minte zapacita tare?

Nu-mi spune că iar m-ai abandonat

Pe mine sinele adevărat?

2.

Iar ai uitat să mă verbalizezi,

Iar ai uitat să mă socotești de drept,

Sau poate așa ți-e mai comod din fire,

Sa te prezinți mereu un altfel și nu cu mine.

3.

O! Bună, dragă,

Ți-aș pune în haine palma mea

Și ți-aș cânta cu inimă și brațe,

Profund suspin să curg-acum

Din mers și scârțâit de toace.

4.

Să pice lin, argumentat,

Ideile prin tine,

Să curgă rar și apăsat,

Emoțiile din mine.

5.

Ș-aș vrea să pot goli de tot

Mișcarea ce mi-e vie în piept

Și gândurile umflate,

Pline, palide uscate,

Ce-atârnă de un “nu pot”.

6.

Nu pot să spun că-i gol in vise,

Că n-am țigară să consum

Flăcări să tot stea aprinse,

Dorințele cu alt volum.

7.

Să spun că pot să-mi țip frustrarea,

Golul ce nu-l pot a scrie,

Sătulă parcă de prezența lipsită de conținut,

Îmi dau voie să simt durerea somatizată

de demult.

8.

Nu vreau să cânt un alt verset,

Să fac o palidă copie vie,

E prea recent, prea vehement

Să relatez ce mă îmbie.

9.

Îmbibate în trecut se plâng buzele frunții,

Sunt tot lipite de ani buni ca văile și munții.

10.

Când simți că totu-i prea înrămurit

Și mintea ta-i pe-o cale,

O iei în vale rumegând străfunduri prea amare.

Ai vrea să pui un punct accentuat

Intr-un conflict mereu actualizat.

11.

Fă bine și nu lăsa în cale,

În calea repetițiilor de viață,

Ia virgula ce-ți pune în față

Speranța ce te-alungă-n vale.

12.

Și-acum când ai decis să-nchizi,

Fă bine și nicicând să vinzi

Speranțe false sau vieți de amanet,

Că uiți adesea să te bucuri de moment.

13.

Ai vrea poate să-mi lași în dar

Un vis, un gând, o freerie,

Sau fugi s-adormi pe veci cu har

O aprinsă, ucigătoare amintire.

14.

Te pup cu buzele lipite

Și-ncerc să sigilez cutia din care ai ieșit.

Fă bine la altă-ntrevedere

Să fii fluturi și nimic.

15.

Ai face bine, tu amalgam de frimituri,

Gânduri, adicții, băuturi,

Să te scuturi pe la porumbei

Risipind povesti în flori de tei.

16.

Ca pân-la urmă întreaga viață e un vis

Purtat adesea călător,

Un vis ce zboară uneori învins

Către o pagina să fie prins.

17.

Tu, om ce-ți scrii cu mâna ta ziua de mâine,

Adaugă-mă în lista ta de lăudat,

S-arăți cine ești cu adevărat.

Sunt eu, tu, un sine sugrumat.

Sper ca aceasta poezie a ajuns la tine in toata profunzimea si complexitatea ei. Acum ia aer, respira si fii mereu autentic. Ia sinele tau cu tine pentru a nu-ti chinui mintea cu situatii repetitive si conflicte interioare.

Te imbratisez cu drag,